Monografia orașului

Orașul Novaci este situat la poalele munților Parâng, la o depărtare de 44 km de Târgu Jiu și la 80 km de Râmnicu Vâlcea, fiind vegheat din depărtare de cel mai falnic vârf din masivul Parângului, respectiv de Parângul Mare (2.518 m).
Geografii îl menționează în nord-estul județului Gorj, pe paralela de 45°15’ latitudine nordică și pe meridianul de 23°35’ longitudine estică, în Depresiunea Novaci, o depresiune de dimensiuni mici a cărei origini se datorează mișcărilor scoarței, separată de Depresiunea Cernădia prin interfluviul dintre Gilort și Boțota .
Orașul Novaci are în administrare satele: Bercești, Hirisești, Pociovaliște și Sitești și este înfrățit cu orașul Can din Turcia, cât și cu Comunitatea Montană „Versante Dello Stretto” din Reggio Calabria – Italia.

Primul document istoric care atestă existența localității Novaci este hrisovu dat de domnitorul Radu cel Mare la Târgoviște, la 1502, 9 martie, prin care acesta întărește vlastelinilor săi Jupanii Radu și Petru sate, munți, vinărici și țigani, scutindu-le de toate dările și slujbele .
Dacă atestarea documentară datează abia la începutul secolului al XVI-lea, existența localității este mult mai veche, dovadă fiind unele descoperiri arheologice. Astfel, într-unul din satele Novaciului, Huluba, ca și pe culmile de apus ale acestuia, s-au descoperit unelte confecționate din roci dure, neperforate, dar și unelte din piatră șlefuită, perforate, ceea ce a constituit un salt pe drumurile progresului și civilizației acelor timpuri.
Tot la Novaci, în Valea Scăriței, în imediata apropiere a dealului Gurguleu, au fost găsite resturi fosile de la animale preistorice, acoperite cu lavă, ceea ce presupune existența și aici a unor vulcani, bineînțeles stinși de mult, dar și în zona Hoaga - Fântâna lui Papuc, Fântâna lui Mănițeanu și Valea Podului .
Ca oraș, Novaciul datează din 2 iunie 1968 când fosta comună Novaci a fost declarată oraș, prin H.C.M nr. 1.142, noului oraș alipindu-i-se fosta comună Pociovaliștea și satele Bercești și Vlădoi din fosta comună Cernădia. În componența orașului Novaci intră și așezarea montană Rânca, situată la 1.600 m altitudine, care tinde să devină în următorii ani o perlă a Carpaților Meridionali.
Orașul Novaci este unul din cele 9 orașe ale județului Gorj, catalogat ca oraș de rang III (conform Legii 351/2001), din categoria orașelor mici, împreună cu orașele Bumbești-Jiu și Tismana (declarat oraș în 2004), formează sistemul urban din nordul județului, pe linia de contact a Carpaților Meridionali cu Subcarpații Olteniei.
Din Novaci se poate ajunge pe DJ Curtișoara – Polovragi la vestita Peșteră a Muierilor de la Baia de Fier (10 km) și de acolo mai departe la Mănăstirea Polovragi (15 km) și peștera cu același nume, ori spre est la Mănăstirea Icoana și Schitul Crasna din localitatea Crasna. Tot din Novaci se poate ajunge la Târgu Jiu (44 km) la vestitele opere ale lui Constantin Brâncuși.
Prin orașul Novaci trece de la un capăt la celălalt Drumul Național 67 C, Novaci-Șugag (județul Alba), 108 km, drum care leagă Oltenia de Transilvania, trecând munții spre pitoreasca vale a Lotrului, dat în folosință în anul 1939 și considerat a fi șoseaua transcarpatică situată la cea mai mare altitudine din țară (2.228 m în punctul Lespezi de pe muntele Urdele), denumită „Drumul Regelui".
În data de 9 martie 2017, odată cu aniversarea a 515 ani de de atestare documentară a orașului Novaci în piața centrală a fost înălțată statuia care îl reprezintă pe Moș Novac, considerat întemeietorul localității, sculptură realizată din piatră (granit cioplit) de către profesor – doctor Nicolae Vințaru .

Rânca
”La începutul secolului XX, muntele Rânca făcea parte din moșia Novaci, care era stăpânită în indivziune de urmașii vornicului Costache Vlădoianu. Banca Populară Gilortul, înființată de Dumitru Brezulescu în 1902, a cumpărat, prin licitație publică, această moșie prin ordonanța de adjudecare a Tribunalului Gorj din 2 ianuarie 1908, contra sumei de 400 500 lei. A urmat o adevărată împroprietărire a țăranilor novăceni, cărora banca le-a vândut la un preț scăzut terenurile arabile și fânețele, rămânând proprietară doar a munțiilor Rânca, Larga, Pleșa Tâmpei, Plopu, Cerbu, Tâmpa și Măgura. Este meritul lui Dumitru Brezulescu de a fi intuit potențialul turistic al acestei zone și de a fi construit, cu sprijinul lui Aurel Diaconovici, inginerul-șef al județului Gorj, șoseaua care pornește din Novaci până sub Vârful Păpușa. Moartea sa timpurie, la doar 36 de ani și izbucnirea primului război mondial, vor stopa temporar nașterea noii stațiuni. Aceasta va avea loc în anii ’30 ai secolului trecut, când Banca Gilortul a construit în Rânca șase cabane cu câte cinci camere fiecare și în Novaci un sediu propriu, unde funcționa un hotel și un restaurant. Noua stațiune s-a impus rapid, numai în anul 1934 fiind vizitată de 1052 de turiști. Acest succes a dus la decizia Ministrului Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale nr. 54 222 din 24 august 1935, prin care comuna Novaci ,,se recunoaște ca localitate climatică cu toate drepturile și îndatoririle prevăzute în legi și regulamente privitoare la instituțiile hidrominerale și climatice’’, decizie publicată în Monitorul Oficial nr. 216 din 20 septembrie 1935. La 7 august 1936, Prefectura Jud. Gorj a cerut de la Banca Populară Gilortul o suprafață de 1000 m² în muntele Rânca, unde Oficiul Național de Turism va construi o cabană cu 13 camere în valoare de 1 400 000 lei, arhitect fiind Iulius Doppelreiter. Pe lângă aceasta, Banca a mai donat, la 18 mai 1937, Oficiului de Educație și Îndrumare a Tineretului Român 2500 m² în muntele Rânca, iar la 8 decembrie 1938 o suprafață egală a primit și organizația de tineret ,,Straja Țării’’. Pe lângă dezvoltarea turistică, Banca Gilortul a acordat o atenție deosebită și exploatării economice a celor 659 ha pădure de brad și fag și 95 ha gol alpin a muntelui Rânca, având aici o stână, fabrică și depozit de cherestea, care, în 1938, valorau 190 660 lei. Instaurarea comunismului în România și naționalizarea băncilor în anul 1948, va duce la trecerea în proprietatea statului a bunurilor mobile și imobile a Băncii Populare Gilortul, inclusiv a stațiunii Rânca. În perioada comunistă, Rânca a beneficiat, începând cu anii ’60, de investiții masive în ceea ce privește infrastructura și serviciile turistice. Astfel, în 1964, Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor primește de la Sfatul Popular Novaci un teren în suprafață de 1 ha în muntele Cerbu ,,pentru deservirea Olteniei și depresiunii Petroșani cu programe de televiziune”. Noua stație de televiziune va cuprinde clădirea corpului tehnic, o casă de pompe, o casă de pază, de rezervoare și o platformă carosabilă împrejurul corpului tehnic. În 1965, Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Regiunii Oltenia transmite în administrarea Cooperativei de Consum Novaci un teren în suprafață de 780 m² pentru construirea unui bufet cu terasă la Rânca. Un an mai târziu au loc reparații capitale la cele 3 cabane și pentru aducțiunea apei potabile. La 31 mai 1966, Sfatul Popular al Raionului Gilort decide deschiderea stațiunii Rânca la 15 iunie și amenajarea unui teren de sport ,,și alte instalații care să permită folosirea plăcută a timpului liber”. La 13 mai 1968 Consiliul Popular Județean Gorj a decis transmiterea în folosința Ministerului Forțelor Armate a unui teren în suprafață de 8000 m² situat în zona Rânca în vederea amplasării construcțiilor necesare instruirii U.M. 01083 Craiova. Peste un an Ministerul solicită Consiliului Popular Novaci trecerea în administrarea sa a 9 ha din golul alpin Rânca. La 7 iunie 1970 acesta trece din administrarea Stațiunii experimentale Bârsești în cea a Direcției Generale pentru Agricultură și Industrie Alimentară Gorj, care în anul 1977 inițiază un amplu plan de îmbunătățiri a pajiștilor din golurile alpine și subalpine. Lucrările în valoare de 1 268 000 lei au durat trei ani și au constat în defrișări de arboret dăunător, fertilizări cu îngrășăminte chimice și însămânțări în plaiurile Măgura Făget, Cerbu, Plopul, Florile Albe și Tolanu Mic. La 30 august 1978, Oficiul de Cadastru și Organizarea Teritoriului Gorj pune la dispoziția Întreprinderii Miniere Rovinari 7 ha de teren neproductiv, folosit anterior de Universitatea din Craiova, pentru a fi amenajată ca pajiște alpină. La 22 iulie 1980 Consiliul Popular al orașului Novaci se adresează Întreprinderii de Transport Auto Gorj ,,întrucât în această perioadă există o mare afluență de turiști atât din județul Gorj, cât și din întreaga țară spre stațiunea climaterică Rânca și neexistând un mijloc de transport din Novaci la Rânca vă rugăm să puneți la dispoziție cât mai urgent un mijloc de transport în comun cu program zilnic până la data de 15 septembrie”. După 1989 s-au construit sute de cabane și pensiuni, hoteluri, o biserică și s-au amenajat pârtii de schi pentru iubitorii sporturilor de iarnă, Rânca devenind, cu adevărat ,,Perla Olteniei ”.

Relieful Novaciului reprezintă o îmbinare complexă de forme vechi și noi, variate ca geneză și vârstă, rezultate din acțiunea forțelor endogene și exogene, cuprinzând munți, dealuri subcarpatice și piemontane, depresiuni și Lunca Gilortului, urmare a evoluției prin care a trecut pământul prin strămutarea apelor, cutremure și erupții vulcanice care au condus, în final, la așezarea straturilor din care este compus. El este puternic fragmentat de văile Gilortului, Gilorțelului de Răsărit și de Apus, Măceșului, Strugazului, Scăriței, Aninișului, ale pârâului Boțota și altor pâraie care au brăzdat pământul acesta de la facerea sa. Fiind construit în mare parte din nisipuri și pietrișuri sarmațiene, cu intercalații subțiri marnoase pe care se dezvoltă ravenele întâlnite în versantul drept al văii Scărița, amonte de Novaci, în Plaiul Mare, Dealul Scărița, în Dealul Măgura (sat Bercești), pe versantul sudic al Gilorțelului Mare, valea Hirișești, relieful Novaciului, individualizat pe bordura muntelui, între Cărpiniș și Cernădia, prezintă multe caracteristici corespunzătoare zonelor subcarpatice.
Altitudinea Novaciului variază între 360 m în extremitatea sudică a teritoriului administrativ și 2.337 m în Mohoru sau 2.365 m în Vârful Setea Mare.
În vestul localității Cernădia se găsesc cele mai vechi depozite terțiare din sudul Parângului. Pe văile Cernădiei și Cernăzoarei se găsesc conglomerate brecioase depuse în excavațiile calcarelor jurasice, urmate de conglomerate de mici dimensiuni și marne cu globicerine. Calcare se găsesc pe valea Cernăzoarei, marne compacte pe Gilorțelul de Răsărit, nisipuri, calcare friabile și marne compacte pe Scărița. În perimetrul fostului sat Novaci-Străini se găsesc depozite de marne și pietrișuri. Tot pe pârâul Scărița și pe Gilorțelul de Răsărit se găsesc depozite badeniene formate din marne nisipoase cu intercalații subțiri de pietrișuri și calcare fosilifere. Zona subcarpatică a bazinului Gilort are în cea mai mare parte un relief dezvoltat pe structură cutată. Sistemul de cute este reprezentat prin anticlinale și sinclinale paralele cu marginea sudică a zonei cristalino-mezozoice, cu apariția unor văi de anticlinal sau sinclinale suspendate cu dezvoltare locală.
Un loc aparte în relieful Novaciului îl ocupă munții constituiți din șisturi cristaline și pe alocuri din roci sedimentare, formați prin încrețirea scoarței. Munții cei mai înalți ai Novaciului au fost cândva acoperiți de ghețari, urmele acestora fiind păstrate de circuri și văi glaciare, în care sunt lacuri glaciare.
La obârșia Gilortului și a afluenților acestuia, în sectorul alpin, s-au dezvoltat opt circuri glaciare (complexe și simple) dispuse sub forma unui arc de cerc în jurul văii glaciare. Circuri glaciare complexe: Tidvele-Galbenu și Mohoru; circuri glaciare simple: Pleșcoaia, Setea Mică, Ieșu, Gruiu, Groapa Mândrei. Circurile glaciare complexe sunt bine individualizate în compartimentele: Tidvele și Cioara, respectiv Gaura Mohorului, Mohoru și Mohoru cu Apa. între acestea, iese în evidență Complexul glaciar Mohoru cu trei compartimente bine individualizate, între care zănoaga Gaura Mohorului, înconjurată de munții Mohoru (2.337 m) spre vest, Iezeru (2.148 m) spre nord și Urdele (2.228 m) spre est.
Relieful muntos din partea de nord a orașului, cu înălțimi până la peste 2000 de metri atinse de vârfurile Păpușa (2.136 m), Dengherul, Urdele (2.228 m), Mohorul (2.337 m), acoperite cu păduri și pășuni alpine, dau o frumusețe deosebită acestor locuri, influențând și specificul ocupației novăceilor, cunoscuți încă din vremuri îndepărtate ca buni crescători de oi și meșteri ai lemnului .

Clima caracteristică Novaciului este una extrem de complexă ținând cont de relieful zonei și de înrâurirea pe care acesta o exercită asupra localității. Temperatura aerului, fie că este vorba de mediile anuale sau lunare, înregistrează valori neomogene. Temperatura medie anuală înregistrează variații ample ca urmare a diferențelor de altitudine și orientare a versanților, a formelor de relief.
Așezarea sa la poalele munților, ne indică o climă rece pe piscurile înalte ale munților și pe platformele acestora, dar și o climă submontană, mai moderată pe versanții împăduriți ai acestora. Așadar, protejat din toate părțile, teritoriul Novaciului beneficiază de o climă temperat continentală, cu influențe mediteraneene, dar și cu un climat specific zonei submontane și montane în care este situat. Se știe că temperatura medie anuală scade în înălțime în medie cu un grad la fiecare 200 m de urcuș. În zona Urdele, unde altitudinea ajunge la peste 2.000 m, temperatura medie anuală nu mai are valori pozitive.
La Rânca, temperatura medie anuală variază în jurul a +3 - 5°C, iar temperatura medie a lunii ianuarie este de circa - 4°C. De regulă, iarna se instalează definitiv aici spre sfârșitul lunii octombrie și părăsește zona Rânca uneori abia spre sfârșitul lunii mai . Așa cum spuneam mai sus, temperatura medie crește mereu, pe măsură ce coborâm spre Novaci. În aceste condiții, situația generală se prezintă astfel:

• Temperatura medie anuală = + 9°C
• Temperatura maximă = 36°C
• Temperatura minimă = - 17,4°C
• Temperatura medie a lunii ianuarie este de -2°C

În ce privește temperatura zilnică, diferențele de la zi la noapte sunt mai mici în zona montană decât la câmpie. Aici, nopțile sunt mai reci, iar în timpul zilei, rareori se înregistrează diferențieri mari de temperatură. Interesant este faptul că iarna, la Novaci, se înregistrează temperaturi mai scăzute în zona Pociovaliștea decât în Novaci, fapt dovedit atât prin măsurători, cât și prin abundența fenomenelor de chiciură, ca urmare a aerului mai rece, deci mai greu ce se instalează aici, fenomen cunoscut sub denumirea de „inversiune de temperatură". În munte, clima este influențată și ea de vânturile care bat des, în toate anotimpurile, atât ziua cât și noaptea, aducând multe ploi și viscoliri ale zăpezii.

Orașul Novaci este străbătut de la nord la sud de râul Gilort, unul dintre cei mai importanți afluenți ai Jiului, făcând parte din grupa sudică a râurilor țării. Gilortul, izvorăște din munții Ieșu, Mohorul și Setea din masivul Parâng, își adună apele de pe povârnișurile munților din apropiere, cât și de pe munții întâlniți în drumul său spre Novaci, unde colectează o rețea deasă de ape ce fragmentează dealurile getice, traversând mai multe localități, între care: Novaci, Pociovaliștea, Bălcești, Bengești,Târgu-Cărbunești, Jupânești, Turburea.
Ajungând în zona orașului Novaci, albia majoră a râului se lărgește la peste 180 m, terasă pe care se situează o mare parte din Novăceni și Pociovaliștea. Intrat în Novaci, debitului său i se adaugă diferite pârâiașe care de regulă sunt seci, dar în caz de ploaie torențială devin furioase: Păuna, care se unește cu Pârâul Roibului, Pârâul Lupului, Râma.
Potențialul hidrologic al râului Gilort este mare, mai ales primăvara și toamna când plouă mult ori se topesc zăpezile pe povârnișurile munților. În astfel de situații, râul Gilort provoacă viituri, fenomen favorabil transportului de aluviuni. În acest sens, pentru prevenirea fenomenelor hidrologice periculoase, de-a lungul Gilortului, la Novaci, pe malul drept al râului s-a construit un dig de protecție, de la fosta fabrică de cherestea până în apropiere de Râpa lui Negreanu. De asemenea, malurile Gilorțelului de Răsărit, ale Măceșului au fost consolidate cu diguri de protecție și gabioane împotriva viiturilor. Bazinul hidrografic al Gilortului este încadrat între următoarele coordonate geografice: în partea de vest - 23°20'13" longitudine estică (Dealul Balta Neagră, 386 m, sectorul piemontan), în partea de est - 23° 47'04" longitudine estică (Dealul Muierii, 650 m, sectorul subcarpatic), în partea nordică - 45°21' 12" latitudine nordică (Vf. Coasta lui Rus, 2.300 m), în partea de sud - 44°35'36" latitudine nordică (confluența cu Jiul).
Gilortul, care se varsă în Jiu la Capu Dealului, în apropiere de Țânțăreni, colectează o rețea densă de ape care fragmentează dealurile getice. Lungimea râului până la vărsarea în Jiu este de 109 km. Bazinul râului Gilort se estimează la cea 131 kilometri pătrați. Debitul său este influențat de precipitațiile care cad neuniform, ceea ce duce de altfel și la variații de debit. Debitul mediu estimat este de 3,64 metri cubi pe secundă, iar la viituri de 9,68 metri cubi pe secundă .

În Masivul Parâng, învelișul de soluri este format pe diverse tipuri de șisturi majoritatea fiind roci acide și pe intruziunile granitice care străbat ntele șistoase. Zona vârfurilor Ieșu, Mohoru, Urdele, Dengheru, Păpușa, Mușetoiu, cu altitudini de peste 1.900-2.000 m este dominată de prezența podzolurilor, la care se asociază adesea humosiosoluri, litosoluri și stâncărie. Mai jos de această zonă, până către 1.600-1.500 m altitudine, solurile dominante sunt prepodzolurile. Solurile din sectorul subcarpatic sunt formate pe depozite sedimentare de vârstă neogenă, alcătuite din pietrișuri, nisipuri, argile, argile marnoase și marne.
Comuna dispune de resurse naturale: pădurile ce asigură masa lemnoasă, ciuperici, fructele de pădure, plante medicinale (flori de mușețel, flori de tei, coada șoricelului, flori și frunze de păducel, frunze de urzică rădacini și frunze de tătănească, flori de sunătoare, gălbenele, iarma mare, afin etc.), și produse cinergetice. Totodată în Pădurea Satului de la Hirișești se află un izvor de apă minerală, iar în Runcurile Hulubei un izvor balnear cu apă clorosodică, dar din păcate ambele sunt neexploatate și nevalorificate.
Zona Novaci mai cuprinde și alte resurse naturale importante și anume: granitul de diverse culori, nisip, pietriș, bolovănișul din albia Gilortului, precum și feldspat (utilizat în industria sticlei.) Nu în ultimul rând, în localitate, se găsește în zona Gilorțel piatră din care se poate fabrica prin ardere varul, îar între Pociovaliștea și Perești se găsesc sedimente de cărbune aflate la suprafața solului. Pe Gilort, în amonte, la intrarea în Cheile Gilortului, versanții alcătuiți din roci cu textură șistoasă furnizează lespezi pentru placarea aleilor, curților și caselor din Novaci și a celor de vacanță din Rânca.

În cadrul orașului Novaci, numărul populației urmează un trend descendent, astfel, aceasta a scăzut constant de la 5808 de locuitori în anul 2014, la 5486 de locuitori în anul 2023.

Grafic Evoluția numărului populație după domiciliu

În ceea ce privește numărul salariațior, la nivelul localității remercăm fluctuații, însă la nivelul anului 2015, constatăm o creștere a numărul persoanelor salariate de 1305 persoane. Trendul se menține în mare parte crescător, până în anul 2022, pe întreaga perioadă analizată. Totodată, așa cum putem vedea în graficul următor, numărul șomerilor înregistrați în localitate, a scăzut constant în perioada analizată. Astfel, în anul 2023, la nivelul orașului erau înregistrați 27 de bărbați și 28 de femei, însumând 55 de persoane, spre deosebire de anul 2014, când erau înregistrate 170 de persoane.

Grafic Evoluția numărului mediu al salariaților

Graficul Evoluția numărului de șomeri

În ceea ce privește infrastructura educațională, în Novaci, un liceu, o școală generală, și o grădiniță furnizează servicii educaționale populației. Acestora se adaugă școala generală și grădinița din Pociovaliștea.
Dacă la început, în 1956, Școala Medie Mixtă Novaci funcționa cu o clasă, învățământ de zi și o clasă învățământ seral, în clădirea veche a Școlii Generale nr. l, între timp liceul s-a dezvoltat continuu fiind necesară construcția unei clădiri moderne, dotată cu laboratoare și material didactic corespunzător. Astăzi baza materială a liceului este alcătuită din 17 săli de curs, 2 laboratoare de informatică dotate cu tehnologie performantă, conectate la INTERNET, laborator de chimie și laborator de fizică ultramoderne, laborator de biologie, cabinete de matematică, limba română, istorie, geografie. La toate acestea se adaugă internatul, cantina, sala de sport și biblioteca. De notat este faptul că Liceul Teoretic Novaci are o revistă proprie intitulată „Liceenii ".
Potrivit datelor furnizate de primărie, sunt în derulare lucrările de construcție a unui nou local la Școala Gimnazială Novaci, investiție ce va fi realizată din fonduri europene, în valoare totală de 1 200 000 lei cu participarea Consiliului Local Novaci la această investiție în valoare de 55 000 lei.

Rețeaua de căi de comunicație rutieră ce trece prin oraș este următoarea:
- DN 67 C (Transalpina) - drum ce traversează orașul Novaci de la nord la sud și are o lungime de 34,97 km;
- DJ 665 - drum ce traversează satul Hirișești, orașul Novaci și satul Bercești și face legătura cu comunele vecine Crasna și Baia de Fier și are o lungime de 6,85 km;
- DJ 665 D - drum ce traversează satele Pocovaliștea și Sitești și face legătura cu comuna Bumbești Pițic și are o lungime de 4,11 km;
- DC 9 - drum ce leagă satul Pociovaliștea cu comuna învecinată Crasna și are o lungime de 0,49 km;
- DC 10 - drum ce leagă satele Bercești și Sitești și are o lungime de 5,31 km;
- DC 11 - drum ce leagă orașul Novaci cu satul Pociovaliștea și are o lungime de 1,82 km;
- DC 12 - drum ce leagă satul Bercești cu comuna învecinată Bumbești Pițic și are o lungime de 3,09 km;
- DC 13 - drum ce traversează satul Hirișești și are o lungime de 1,62 km;
- DC 19 - drum ce leagă satul Pociovaliștea cu comuna învecinată Bengești-Ciocadia și are o lungime de 6,40 km;
- DC 52 - drum ce face legatura între DC12 la sudul satului Bercești cu satul Cernădia din comuna Baia de Fier și are o lungime de 0,20 km;
Calitatea infrastructurii și a sistemului rutier pe aceste drumuri este bună:
La începutul secolului XX, comunicarea cu localitatea Novaci se făcea prin șoseaua vecinală Bumbești-Jiu și calea vecinală Ciocadia-Hirișești, iar comunicarea cu celelalte comune se făcea prin poteci și drumuri de care. Din comună mai pleca o potecă de cai care ducea în Transilvania pe la muntele Piatra-Albă (vama austro-ungară), iar de acolo se ramifica în diferite direcții ale Transilvaniei. De asemenea, din comună plecau poteci în toate direcțiile.
Astăzi, orașul Novaci este străbătut de la sud la nord de D.N. 67C, drum modernizat până în Stațiunea Rânca, ce face legătura cu D.N. 67, Târgu-Jiu -Râmnicu-Vâlcea și cu Transilvania.
Orașul Novaci are un număr de 26 străzi, cu o lungime totală de 112,5 km prin care se face legătura între oraș și toate satele componente.
Artere principale:
- Strada Parângului care traversează orașul de la sud la nord, continuând cu Strada Valea Gilortului;
- Strada Ocolului prin care se face legătura cu comuna Crasna și în continuare Bumbești -Jiu, Petroșani;
- Strada Nucilor care face legătura cu Baia de Fier, Polovragi;
- Strada Dumbrava care face legătura cu cartierul Bălani și drumul Sitești către D.N. 67 Târgu - Jiu - Râmnicu - Vâlcea.
În afara intravilanului, teritoriul administrativ al orașului este traversat de:
- D.N.67 C, Novaci-Șugag (108 km), modernizat pe o lungime totală de 39 km pe teritoriul orașului Novaci
- D.J.665, Curtișoara - Crasna - Polovragi, cu o lungime de 10 km în localitate
- D.C. 11, Pociovaliștea - Ghebani - Novaci, cu o lungime de 2,1 km
- D.C. 14, Pociovaliștea - Bumbești-Pițic, cu o lungime de 3,8 km.
Distanța cea mai mare între oraș și sat este cea dintre Novaci și Sitești, respectiv de 6 km .
Distanțe până la Novaci, în km:
• Novaci – Ranca 18 km
• Arad – Novaci – 324 km
• București – Novaci – 273 km
• Craiova – Novaci – 113 km
• Râmnicu-Vâlcea - Novaci – 78 km
• Sibiu – Novaci – 172 km
• Târgu Jiu – Novaci - 43 km
Ca importanță, pe primul loc se situează fără îndoială Drumul Național 67C care leagă Oltenia de Transilvania. Trecând prin Novaci, acest drum escaladează munții spre pitoreasca vale a Lotrului și de acolo mai departe spre Șugag și Sebeș. Este un drum de o rară frumusețe, străbătând zone prăpăstioase, de un pitoresc fără egal. Pe tot traseul se găsesc pășuni întinse, brăzdate de izvoare limpezi și reci. Inițial, acest drum a fost doar o potecă de munte, folosită de păstorii din Mărginimea Sibiului pentru deplasarea cu turmele în Țara Românească și de acolo mai departe în căutare de hrană, denumită „Poteca Dracului". Această potecă a fost amenajată apoi cu sprijinul inginerului Aurel Diaconovici, având în vedere importanța sa economică pentru comunele de sub munte din fosta Plasă Novaci, cât și pentru nevoile vieții ciobănești din munții Parângului, ușurând circulația prin aceștia. Drumul Național 67C a fost dat în folosință în anul 1939 și este considerat a fi șoseaua transcarpatică situată la cea mai mare altitudine din țară (2.132 m în punctul Lespezi de pe muntele Urdele). Șoseaua montană propriu-zisă începe la Novaci, la km 13. De la Novaci la Rânca drumul este asfaltat, iar din Rânca spre Păpușa pare încolăcit pe munte precum șarpele pe trunchiul unui copac. De la Rânca la Podul Ștefanului drumul este accesibil numai mașinilor de teren, trecând prin Pasul Urdele (2.228 m) spre „țara de dincolo de munți". Drumul a fost amenajat și consolidat în timpul primului război mondial în scopuri strategice și apoi refăcut în anii 1934-1939 când au fost schimbate unele aliniamente, îndulcite pantele repezi, executate ziduri de sprijin. Acest drum a fost denumit „Drumul Regelui". Denumirea i-a fost atribuită fiindcă, după traversarea Munților Carpați de la Sebeș la Apa Frumoasa-Lotru-Rânca-Novaci de către Regele Carol al II-lea, venind dinspre Sarmizegetusa, s-a pus problema construirii unui drum național de legătură între Ardeal și Oltenia (Vechiul Regat). Totodată, Regele Carol al II-lea a organizat executarea drumului, trasarea acestuia de la Vila Sadoveanu-Apa Frumoasei la Lotru-Ștefanu-Rânca-Novaci. Pentru aceasta, primul-ministru Gheorghe Tătărescu, împreună cu 20 de călăreți cu cai din Novaci, oameni reprezentativi din rândul localnicilor, avându-1 în frunte pe învățătorul Ion D. Giugiulan, au plecat peste munți, de aici, din Novaci, până la Lotru. După stabilirea traseului, primul-ministru Tătărescu, împreună cu însoțitorii novăceni, susținători ai acestui mare proiect pentru acele vremuri, au luat masa la stâna lui Filimon Filimonescu (Monulete) din muntele Ștefanu, unde pe lângă produsele de stână au servit și păstrăv prins în râul Lotru .
În afară de accesul rutier, ce se poate face pe drumurile menționate atât cu mașina personală, cât și cu mijloacele de transport în comun (deplasarea se poate face cu ajutorul microbuzelor și autobuzelor unor firme private precum ETA Târgu Jiu, Viitorul SRL la intervale de timp regulate, între orele 06 – 23 zilnic, în circa 80-100 minute, cu plecare din Autogara din Târgu Jiu (de lângă Gară) și sosire în Novaci costul unei călătorii fiind de 22 - 26 lei ). Totodată, turiștii pot merce cu trenul, unde cea mai apropiată gară C.F.R., Târgu-Cărbunești, 35 km, sau pot apela la o altă gară C.F.R., respectiv cea din Târgu-Jiu, 44 km și apoi accesul se poate face cu autobuzul.
În ceea ce privește infrastructura aeriană, cel mai apropiat aeroport e cel din Craiova, situat la 150 km.
În ceea ce privește mobilitatea urbană, orașul Novaci are în derulare un proiect integrat – „REALIZAREA REȚELEI DE TRANSPORT PUBLIC DE CĂLĂTORI ÎN ORAȘUL NOVACI, JUDEȚUL GORJ", care va crea următoarele facilități:
- Achizitionarea a 4 autobuze electrice identice avand Lungimea de 8 - 9,5m cu Caracteristici Tehnice detaliate in Sectiunea Descrierea Tehnica a Proiectului.
- Construirea unei autobaze aferenta transportului public. Se propun 2 construcții dreptunghiulare, tip hală metalică, realizate pe structură metalică și închideri din panouri metalice tip sandwich. Construcțiile se vor realize paralel cu terenul, ușor decalate între ele, astfel încât autobuzele pot intra în hale sau pot circula pe lângă hale, fără a se deranja unele pe altele. Spațiul celor 2 hale propuse este compartimentat prin panouri despărțitoare și mobilier, astfel încât în fiecare din ele avem câte un birou, vestiar, hol, grup sanitar și 2 spații depozitare. Aria construită total:193,35mpx2=386,70 mp, Aria desfasurata total:193,35mpx2=386,70 mp.
- Statie terminala Novaci. Construcția va avea o formă trapezoidală, iar dimensiunile sunt dictate de forma terenului și de restricțiile impuse de vecinătăți; pe latura est de rețeaua electrică de medie tensiune (20 KV) și de necesitatea realizării unei benzi de acces (bandă decelerare-accelerare) al autobuzelor la peroane autogării propuse. Datorită dimensiunilor reduse se vor amenaja 3 locuri de garare a autobuzelor sub clădire, sub sala de așteptare, de la etajul 1. La parter se va realiza un spațiu mic pentru așteptare (în special pentru persoanele cu handicap locomotoriu), casa de bilete și informații, spațiu depozitare bagaje, grup sanitar și acces casa scării pentru etaj. De asemenea, separat, sub construcție, pe latura est, se va monta grup sanitar pe sexe, banchete pentru așteptare și panouri electronice de informare. Atât structura în cadre din beton armat a construcției, cât și tipul structural al casei scării au fost alese a se realiza, astfel încât să nu afecteze canalul de fugă, existent pe amplasament. Acest lucru este posibil prin alegerea unei structuri în cadre cu fundații izolate, care să se realizeze de o parte și alta a canalului și datorită dimensiunilor deschiderilor traveilor alese. La etajul 1 se va realiza sală de așteptare pentru 99 persoane, sala multifunctionala(neeligibila), spațiu pentru mama și copilul, magazin suveniruri(neeligibil), grup sanitar pe sexe. La etajul 2 se vor realiza 3 birouri pentru personalul de conducere, de deservire, camera tehnică de monitorizare - supraveghere. Aria construită total: 81,10 mp. Aria desfășurată total: 676,20 mp.
- Statie terminala Ranca. Construcția va avea, în plan, o formă trapezoidală, dictată de forma terenului. Pe latura vest, din str. Gheorghe Tătărăscu, se va realiza accesul autobuzelor, printr-o bandă suplimentară de decelerare –accelerare, pe direcția de circulație, la peronul autogării propuse. La parter se va realiza un spațiu de așteptare, casă de bilete și informații, spațiu depozitare bagaje, grup sanitar și acces casa scării pentru etaj. De asemenea, la exterior, în zona acoperită, pe latura est, se vor monta banchete pentru așteptare și un panou electronic de informare. Structura construcției a fost propusă a se realiza în cadre din beton armat. La etajul 1 se va realiza 1 birou pentru personalul de deservire cu rol și de camera tehnică de monitorizare - supraveghere (sala calculatoarelor), o cameră de odihnă cu grup sanitar și bucătărie(ambele neeligibile). Aria construită total: 86,80 mp; Aria desfășurată total: 154,10 mp. Necesitate: Stația terminala Rânca va fi situată la intrarea în zona montană Rânca care aparține Orașului Novaci si este la o distanta de 18 km de centrul orașului, fiind situata la o altitudine de cca. 1.600 m, datorita condițiilor nefavorabile existe in mare parte din an este necesara adăpostirea atât a calatorilor cat si a autobuzelor electrice.
- Stații intermediare(32bucati): -Tip1:17 bucăți 3.5 x 1.6 m -Tip2: 15 bucăți 3.0 x 1.6 m
Caracteristici tehnice:
-Structura: confecție metalică;
-Material: lemn vopsit;
-Acoperiș cu învelitoare din lambriu molid 20mm;
-Elemente de prindere si fixare;
-Panou spate închidere totală din lambriu molid suprapus 2 fete, tratat si lăcuit;
-Panouri laterale, simbol pădure de brad, confecționate din țeavă rectangulară sablată și tratată, cu riflaje din scândura molid, tratate și lăcuite. Partea superioară a lateralelor se plachează cu plexiglass transparent pentru a permite lumina naturala și protecție la vânt și intemperii;
Dotări:
- Băncuță odihnă poziționată pe peretele spate(din lemn, cu structura metalica;
-Coș gunoi poziționat interior lateral fata;
-Plăcută denumire stație de autobuz;
-Indicator stație de autobuz;
-Panou informații (orar autobuz);
-Panouri publicitare luminoase (pt. stațiile Tip1).
- Achiziționarea și instalarea a 2 stații de reîncărcare rapidă a autobuzelor electrice. Amplasamentul în cadrul stațiilor terminale Novaci și Rânca. Puterea acestora este de 250A.
Necesitate: autobuzele electrice necesitate reincarcarea bateriilor cu ajutorul carora functioneaza, aceasta operatiune fiind asigurata destatiile de reincarcare rapida.
- Construirea, modernizarea si reabilitarea infrastructuri rutiere utilizate prioritar de transportul public de calatori, in vederea reducerii emisiilor de echivalent CO2 din transport.
Strazile ce urmeaza a fi modernizate se afla in intravilanul Orasului Novaci si apartin domeniului public.

Suprafata ocupata de strazile propuse a fi modernizate este de 61.732mp acoperind o lungime de 11.224m, din care:

• STRADA OPRITESTI - Lungime 5.295 m
• STRADA ROVINE - Lungime 2.046 m
• STRADA BERCESTI - Lungime 1.833 m
• DRUMUL ROSU - Lungime 1.810 m
• STRADA STADIONULUI - Lungime 240 m

De asemenea, orașul Novaci are în execuție o rețea de piste de biciclete care însumează o lungime de peste 15 km.

Amplasarea orașului pe un platou cu rețea restransă de cursuri de apă a condus la apariția unor probleme legate de alimentarea cu apă, populația având ca surse de alimentare apele de suprafață. Astfel s-a realizat un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă pentru locuitorii orașului Novaci.
Sistemul centralizat de alimentare cu apă a orașului Novaci a fost realizat în 2 etape, între 1976 și 1990, pentru o populație de 6000 de locuitori și un consum specific de 801/om.zi:
Elementele componente ale sistemului de alimentare cu apă existent sunt:
1. Sursa de apă: 3 captări de izvoare CERBU, TOLANU, BERCESTI;
2. Aducțiuni cu lungime totală de 17,91 km;
3. Stație de pompare (pe aducțiunea de la captarea Bercești și rezervorul Bercești);
4. Rezervor de înmagazinare R2-Novaci de 1000 mc;
5. Rezervor de înmagazinare R1-Bercesti de 750 mc și instalație de clorinare;
6. Rețea de distribuție din țeava de oțel și PEHD cu lungime totală de 41,175 km.

Surse de apă
În prezent alimentarea cu apă a orașului Novaci se realizează în principal prin captarea a două izvoare: izvorul Cerbu și izvorul Tolanul.
Ca sursă de rezervă, aflată în prezent în conservare, mai poate fi utilizată și sursa de apă Bercești, reprezentată de izvorul Bercești.

Captarea de izvoare Cerbu
Captarea de izvoare Cerbu este situată la altitudinea de 1395 m. în partea de nord a orașului Novaci la 100 m vest de drumul DN 67C Novaci-Rânca (km 26+000) și asigură un debit de 2.5 l/s. Potențialul total al sursei fiind de 5 I/s.
Apa din sursa Cerbul ajunge gravitațional în rezervorul de înmagazinare Novaci de 1000 mc.
Captarea de izvoare Cerbu. este o construcție masivă din beton armat cu o cameră de captare de 30 m3 care are și rol de deznisipator. Accesul apei se face prin barbacane situate în partea estică a construcției. Betonul prezintă segregări fapt care a dus la micșorarea impermeabilității pereților prezentând scăpări mari de apă prin pereții latarali și radier. Împrejmuirea de protecție sanitara a fost distrusă și furată.
Pentru mărirea debitului captat sunt necesare lucrări de reabilitare a camerei de captare la sursa Cerbu prin impermeabilizarea pereților și radierului.
Este necesară execuția împrejmuirii zonei de protecție sanitară la captarea de izvor Cerbu.

Captarea de izvoare Tolanu
Captarea de izvoare Tolanu. este situată la altitudinea de 1152 m. în partea de nord a orașului Novaci la cca. 4.13 km est de drumul DN 67C Novaci-Rânca (km 21+845) și asigură un debit de 2.5 l/s. potențialul total al sursei fiind de 5,0 l/s.
Apa din sursa Tolanu ajunge gravitațional în rezervorul de înmagazinare Novaci de 1000 mc.
Captarea Tolanu este o construcție din beton armat având o cameră de captare de 20 m3 care servește și ca desnisipator. Construcția este într-o stare bună de funcționare.

Captarea de izvoare Bercești
Captarea de izvoare Bercești, este situată la altitudinea de 532 m, în partea de nord¬-est a orașului Novaci la 730 m nord de intersecția strazii Măgura cu DJ 665 Novaci-¬Baia de Fier.
Captarea de izvoare Bercești. este o constructie din beton armat și zidărie de piatră cu o cameră de captare de 12 m3 care are și rol de deznisipator. Constructia se prezintă într-o stare bună dar îi lipsește împrejmuirea zonei de protecție sanitară care a fost distrusă.
Apa din sursa Bercești ajunge prin pompare în rezervorul de înmagazinare Bercești de 750 mc.
Debitul aval de captare este de 30 l/s, iar în aval de captare nu există alte folosințe de apă
În prezent sursa de apă Bercești mai poate fi utilizată ca sursă de apă însă datorită degradării avansate a stației de pompare, sursa este nefuncțională.
Deși potențialul sursei Bercești este de până la 30 I/s debitul captat este de numai 6 l/s datorită dimensionării camerei de captare. Pentru mărirea debitului captat sunt necesare lucrări de extindere a capacității de captare (redimensionarea camerei de captare). Aceste lucrări se vor realiza printr-un proiect de Reabilitare și modernizare a sistemului de alimentare cu apă a orașului Novaci finanțat prin programul „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare”, a statiilor de tratare a apei potabile și stațiilor de epurare a apelor uzate în localitățile cu o populatie de până la 50.000 de locuitori - SUBPROIECT - „Reabilitare și dezvoltare sistem de alimentare cu apă potabilă oraș Novaci, judetul Gorj" derulat prin Compania Natională de Investiții.

Aducțiunea
Lungimea totală a rețelei actuale de aducțiune apa este de 17,91 km.
Rețeaua de aducțiune a apei din captarea Cerbu până la camera de rupere de presiune este din conductă metalică cu Dn = 200 mm și L = 5 km. Nu sunt necesare lucrări de reabilitare.
Rețeaua de aducțiune a apei din captarea Tolanu până la camera de rupere de presiune este din conductă metalică cu Dn = 150 mm și L = 4.13 km. Nu sunt necesare lucrari de reabilitare.
Rețeaua de aducțiune a apei din camera de rupere de presiune până la rezervorul de înmagazinare (R2) Novaci de 1000 m este din conducta metalică cu Dn = 300 mm și L = 4 km. Nu sunt necesare lucrări de reabilitare.
Rețeaua de aducțiune a apei de la rezervorul de inmagazinare a apei (R2) Novaci de 1000 mc la rezervorul de înmagazinare a apei de 750 mc (R1) Bercești - aducțiunea Schela - este tot din conductă metalică cu Dn = 300 mm și L = 2,5 km. Este necesară înlocuirea conductei care se va realiza prin proiectul „Reabilitare și dezvoltare sistem de alimentare cu apă potabilă oraș Novaci, judetul Gorj” - derulat prin Compania Națională de Investiții.
Rețeaua de aducțiune a apei de la captarea Bercești până la rezervorul de înmagazinare de 750 mc (R1) Bercești - aductiunea Bercești - este din conductă metalică cu Dn = 250 mm și L = 1780 m. Este necesară înlocuirea conductei care se va realiza prin proiectul „Reabilitare și dezvoltare sistem de alimentare cu apă potabilă oraș Novaci, judetul Gorj” - derulat prin Compania Națională de Investiții.

Stația de pompare
Stața de pompare din satul Bercești. amplasată pe traseul aducțiunii de apă de la captarea Bercești la rezervorul de 750 mc (R1) Bercești, este nefuncțională: construcția de tip cuva uscata cu suprastructura din zidarie de caramida este compromisă iar instalțiile și echipamentele hidromecanice sunt nefuncționale, depășite fizic și moral (2 pompe tip SADU 100, cu următoarele caracteristici: Q = 30 - 90 rn3/h, H = 60 - 100 m, n = 2900 rot/min, mari consumatoare de energie electrică).
Bazinul de aspiratie ingropat este confectionat din beton armat, are capacitate de 10 mc și este în stare bună.
Se recomandă înlocuirea echipamentului electromecanic (pompe, motoare, instalații de fortă), instalația hidraulică, instalatiile auxiliare, instalația de iluminat. Este propusă realizarea unei stații de pompare (uzinată, containerizată) prin proiectul „Reabilitare și dezvoltare sistem de alimentare cu apă potabilă oraș Novaci. județul Gorj” - derulat prin Compania Națională de Investiții, având următoarele caracteristici funcționale: Q=20 1/s. H=100 mCA.
Împrejmuirea este necorespunzătoare. Refacerea împrejmuirii stației de pompare, în totalitate, pe toate cele 4 laturi se va realiza prin proiectul „Reabilitare și dezvoltare sistem de alimentare cu apă potabilă oraș Novaci, judetul Gorj” - derulat prin Compania Națională de Investiții.

Rezervoare de înmagazinare
Rezervorul de înmagazinare (R2) Novaci are capacitatea de 1000 mc și este situat pe partea dreapta a DN 67C Novaci - Rânca și este o construcție monolit din beton armat fiind alimentat din sursele Cerbu și Tolanu. Rezervorul se prezintă într-o stare bună de funcționare și exploatare. Nu sunt necesare lucrări de intervenție.
Rezervorul de înmagazinare (R1) Bercești este situat în satul Bercești, are capacitate de 750 mc și este o construcție monolit din beton armat semiîngropat, în stare bună de funcționare, fiind alimentat din doua surse: din rezervorul (R2) Novaci gravitational și din sursa Bercești prin intermediul stației de pompare. Nu sunt necesare lucrări de intervenție.
În jurul rezervoarelor de înmagazinare s-a instituit o zonă de protecție sanitară conform HG 930/11.08.2005. Împrejmuirile din spalieri și sarma ghimpată sunt în stare bună. Nu sunt necesare lucrări de intervenție.

Instalatii de tratare a apei
Pentru aducerea apei la parametrii de consum specificați în legislația în vigoare se foloseste o instalație de clorinare cu hipoclorit, cu ajutorul căreia se face clorinarea apei în rezervorul de înmagazinare de 750 mc (R1) Bercești. Instalația de clorinare (executată în anul 2010) este amplasatră în incinta unei încăperi din zidărie, situată în imediata vecinatate a rezervorului și poate realiza inclusiv tratarea (clorinarea) debitului suplimentar Q=20 l/s preluat din sursa Bercești.
În rezervorul de înmagazinare (R2) Novaci de 1000 m3 apa intră netratată. Este necesară o stație de tratare a apei, pentru că din rezervorul (R2) Novaci se face atat aducțiunea Schela cât și distribuția apei potabile pe străzile Schela și Rânca. Este propusă realizarea unei stații de clorinare (uzinată, containerizată) prin proiectul „Reabilitare și dezvoltare sistem de alimentare cu apă potabilă oraș Novaci, județul Gorj” - derulat prin Compania Națională de Investiții, pentru un debit Q=5 l/s.

Rețeaua de distribuție
Distribuția apei în orașul Novaci se face gravitațional, rețeaua de distribuție urmărește rețeaua stradală a orașului Novaci (inclusiv satele aparținătoare) și are lungimea totală de 41.175 m:
Rețeaua de distribuție din conductă metalică existentă are diametre cuprinse Dn = 100 ÷ 250 mm și lungimea totală L=35.625 m, din care:
Diametru Lungimea
Dn 100 L =6225 m
Dn 119 L =22850 m
Dn 150 L =3500 m
Dn 200 L =400 m
Dn 250 L =2650 m
Total L= 35625 m
Rețea de distribuție din conductă PEHD existentă are diametre cuprinse Dn = 40 ÷ 110 mm și lungimea totală L=5.550 m, din care:
Diametru Lungimea
Dn 40 L = 1200 m
Dn 50 L = 1550 m
Dn 75 L = 850 m
Dn 110 L = 1950 m
Total L= 5550 m

Conducta metalică cu diametrul între Dn = 100÷250 mm prezintă un grad mare de uzură fiind construită în perioada 1980 - 1999. Este propusă inlocuirea a 7.030 m din conducta principală de distribuție prin proiectul „Reabilitare și dezvoltare sistem de alimentare cu apă potabilă oraș Novaci, judetul Gorj" derulat prin Compania Națională de Investiții.
Conducta din PEHD se prezintă într-o stare foarte bună de funcționare.

Locuitorii orașului Novaci dispun de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere cu o lungime totală de 10,6 km ce deservește în prezent locuitorii de pe malul drept al râului Gilort. Apa menajeră este colectată într-o rețea realizată din tuburi de beton. Epurarea apelor se face într-o stație mecano-biologică realizată în anul 2010.
În zona turistică Rânca apa menajeră este colectată într-o rețea de canalizare și epurată în cele trei stații de epurare mecano-biologice existente pe teritoriul administrativ al orașului Novaci și una situată pe teritoriul administrativ al comunei Baia de Fier.
Canalizarea pluvială se face printr-un sistem parțial de șanțuri și rigole, întreținute prin grija Primăriei Novaci, situația topografică permițând scurgerea apelor pluviale, fără a crea probleme deosebite.

Orașul Novaci nu este racordat în proporție de 100% la sistemul energetic național prin LEA 20 KV.
Sistemul energetic în situația actuală este structurat astfel:
- producția de energie electrică - în termocentrale și hidrocentrale;
- transportul energiei electrice de înaltă tensiune: stații de transformare și linii de 220; 400;
- distribuția și furnizarea de energie electrică care asigură alimentarea cu energie electrică a tuturor categoriilor de consumatori.
Distribuția și furnizarea de energie electrică are în exploatare:
- stațiile de transformare 110/20 Kv;
- liniile electrice de (înaltă tensiune) î.t. 110 Kv;
- liniile electrice de (medie tensiune) m.t. 20 Kv (aeriene și în cablu subteran);
- posturile de transformare 20/0,4 Kv;
- distribuția de (joasă tensiune) j.t. 04 Kv (aeriene și în cablu subteran) din toate localitățile rurale și urbane precum și instalația de iluminat public) .Trasee linii majore electrice (pe tensiuni).
Novaciul este printre primele localități din țară electrificate și ceea ce este și mai important este faptul că a dispus de surse proprii de energie.
CENTRALA HIDROELECTRICĂ DE MICĂ PUTERE CHE mp NOVACI I, este utilată cu două hidroagregate tip Francis 125, echipate cu un generator de 300 kw și altul de 450 kw, de proveniență germană, ale cunoscutei uzine Pelton.
În anul 1985 a fost pusă în funcțiune CHE mp Novaci 2, cu o putere instalată de 2.200 kw, cu două grupuri fabricate de ICEMENERG Reșița.
În anul 1987 s-a pus în funcțiune Novaci 3, cu o putere instalată de 2.160 kw, echipamentele fiind furnizate de aceeași uzină.
Tot în anul 1987 s-a pus în funcțiune și Novaci 4, având aceeași putere și aceleași echipamente.
În anul 1992 s-a pus în funcțiune Novaci CHE mp 5, cu o putere instalată de 1130 kw, echipamentele provenind de la aceeași uzină.
În momentul de față, toate echipamentele sunt în stare de funcționare.
Toate cele cinci CHE mp aparțin de I.S.P.H. (Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice) București.
Alimentarea cu energie electrică este asigurată prin trei stații de transformare de 110/20 kv, prin intermediul LEA 20 kv Pojaru-Novaci, LEA 20 kv Cărbunești - Novaci și LEA 20 kv Parângu-Novaci.
Lungimea rețelelor de medie tensiune (20 kv) de pe teritoriul administrativ al orașului Novaci este de aproximativ 24 km aerian și 16 km subteran.
Orașul este străbătut în zona de sud de o linie electrică aeriană de 400 kv. Alimentarea consumatorilor de energie electrică se face prin intermediul a 13 posturi de transformare aeriene (PTA) și a 5 posturi de transformare vizibile (PCZ).
În Rânca, rețeaua de medie tensiune este de tip subteran și funcționează în tensiunea de 6 kv. Rețeaua de medie tensiune alimentează 3 posturi de transformare aeriene în Stațiunea Rânca (PT PETROM - 6/0,4 KV - 160 KVA; IRE anvelopa metalica 6/0,4 KV.-160 KVA), PTC AND RANCA și un post privat în cabină de zidărie (PCZ Teleschi -6/0,4 KV.-250 KVA).
Rețeaua de distribuție la consumator este de tip aerian LEA 1,4 KV, pe stâlpi de beton de tip SE și SC, în fundație burată la susținere și fundație turnată la derivații colțuri sau terminali.
Rețeaua este amplasată de regulă la limita trotuarului spre carosabil, iar acolo unde acesta lipsește la aproximativ 0,5 - 0,8 m de împrejmuirea construcțiilor. Linia este echipată cu 1 - 2 circuite trifazate la ieșirea din P.T., ajungând spre capetele rețelei la circuite monofazice funcție de necesitatea punctului de consum pe care îl deservește.
Conductoarele sunt de tip 50, 23 și 25 mmp Al și de 10 mmp CU.
Iluminatul public în localitate este realizat cu conductori de 2x25 mmp AI, montați pe stâlpii de distribuție a energiei electrice și echipați cu corpuri de iluminat C 200 și C 100.
Față de cerințele actuale se poate aprecia că alimentarea cu energie electrică a orașului este satisfăcătoare.
Pentru realizarea echipării tehnico-edilitare propuse se vor avea în vedere tensiunile necesare în funcție de noii consumatori care vor apare.

Telefonia fixă aparținând TELECOM, DIGI și UPC este prezentă pe teritoriul orașului. De asemenea există internet, telefonie mobilă (Orange, Telecom, Vodafone).

Orașul Novaci nu dispune de sistem centralizat de alimentare cu căldură. Locuitorii folosesc sisteme individuale de încălzire.

Orașul Novaci nu dispune de sistem centralizat de alimentare cu gaze naturale. Teritoriul administrativ este străbătut de o conductă de transport gaze naturale din partea de sud a orașului pănă la SRM-ul situat pe strada Dimitrie Brezulescu.

Televiziunea și radiodifuziunea sunt bine recepționate pe teritoriul administrativ al orașului. S-a realizat instalarea rețelei de televiziune prin cablu pentru diversificarea și satisfacerea cerințelor cetățenești.
Televiziunea prin cablu în orașul Novaci este asigurată de firmele Akta și UPC.

Principala preocupare a salubrității orașului, colectarea deșeurilor menajere se face în mod organizat prin colectarea periodică a acestora de la fiecare cetățean din pubele de catre Serviciul de Spații Verzi aparținând primăriei Novaci și transportul acestora la depozitul ecologic de la Târgu Jiu.
Având în vedere densitatea construcțiilor de locuit, materialele din care sunt realizate, în corelare cu normativele P.S.I., este necesară realizarea de remize în cadrul localității în vederea dotarii cu panouri de incendiu a unor instituții de interes public: Consiliul local, școli și cămine culturale, obiective ce implică aglomerări umane ocazionale.