Strategia de dezvoltare

Realizarea unei strategii reprezintă un bun prilej de creare a unui pact local. Strategia este în fapt un pact contractual între membrii comunității: administrație publică, mediu economic, societate civilă, populație, fiii orașului care nu mai trăiesc în oraș, orice altă parte interesată. Ea are un înțeles de pact deoarece în ea sunt identificate posibile acțiuni comune printre interesele diverse ale părților. Pactul trebuie să fie, deci, o acțiune concertată în realizarea unor obiective comune. Pentru succesul strategiei sale, orașul Novaci are nevoie în primul rând de mecanisme de sprijin și de o arhitectură instituțională care să facă posibilă acțiunea comună. În al doilea rând, strategia reprezintă o alegere a excelențelor și competitivității locale. Astfel, ea este nu numai un document programatic, ci și un instrument, un tablou de bord care stabilește indicatori și o foaie de parcurs. Nu în ultimul rând, o strategie trebuie să se doteze cu mecanisme de ajustare, pentru că ea este POLITICĂ PUBLICĂ, în care elementul esențial, adică accentul, cade pe aspectul PUBLIC.
O acțiune „cetățenească” nu se poate mulțumi să creeze bogății materiale, ea trebuie să contribuie la împlinirea personală a omului, pentru a fi fericit în „cetate”.
Demersul strategic este o acțiune de prospectare. Ținta prospectării este omul și, mai departe, rezultatele acțiunii sale.
Strategiile se fundamentează printr-o prospectare strategică. Aceasta se realizează printr-o acțiune cetățenească, a cărei țintă este omul.
În fața viitorului oamenii au de ales între patru atitudini: să se supună schimbărilor (pasivitate), să acționeze în urgență când apar problemele (reactivitate), să se pregătească pentru schimbările dorite (preacțiune), să acționeze pentru a provoca schimbările dorite (proactivitate).
Prospectarea este centrată pe cinci întrebări fundamentale pentru construcția viitorului:

• „cine sunt/suntem?” întrebarea prealabilă esențială (Q0) – DOMENIUL IDENTITAR DECLANȘATOR
• „ce se poate întâmpla?” întrebarea pe care este centrată prospectarea (Q1) –DOMENIUL CERCETĂRII EXPLORATORII
• „ce aș putea face?” întrebarea prin care prospectarea devine strategică (Q2) – DOMENIUL PROIECTULUI (1) - DEFINIREA CÂMPULUI PROIECTULUI TERITORIAL
• „ce voi face?” întrebare a domeniului prospectării strategice (Q3) – DOMENIUL PROIECTULUI (2) – DECIZIA DESIGNULUI DE PROIECT
• „cum voi face ce voi face?” întrebare a domeniului prospectării strategice (Q4) – DOMENIUL STRATEGIEI.

Orice formă de predicție este o impostură. Viitorul nu este scris. Viitorul este nedeterminabil și deschis la o mare varietate de viitoruri posibile. Ghidul celor cinci noțiuni fundamentale ale prospectării strategice ca domeniu al viitorului indeterminabil:

• Lumea se schimbă, dar problemele rămân aceleași. Este suficient să actualizăm cu datele cele mai recente un sistem pentru a regăsi cea mai mare parte a mecanismelor și constatărilor anterioare. Există totuși un element diferit: “totul se accelerează!”
• Viitorul este fructul hazardului, necesității și al voinței. Lumea reală este mult prea complexă pentru a putea spera că într-o zi, am putea pune într-o ecuație determinismul ei ascuns. Dar chiar și dacă acest lucru ar fi posibil, incertitudinea inerentă a oricărui parametru al său, în special cel social, ar păstra o mare deschidere a imprevizibilului. Stabilirea evantaiului de viitoruri posibile prin metoda scenariilor permite însă identificarea unor parametri care constituie variabilele-cheie în analiza de prospectare strategică.
• Stop complicării inutile a complexității. Marile spirite, cu o gândire complex, au știut mai bine ca oricare alții să găsească legi relativ simple pentru a înțelege universul. Nu vor exista niciodată modele perfecte, ci doar modele aproximative ale realității. Dintre două modele cel mai bun va fi întotdeauna cel care, pentru o aproximare acceptată, va reprezenta cel mai simplu datele de observare. Este însă dificil să faci simplu.
• Să-ți pui întrebările bune și să nu accepți ideile preconcepute. Adesea, justețea întrebărilor în discuție nu este pusă sub semnul întrebării și majoritatea se precipită în căutarea iluzorie a răspunsurilor (care pot să pară bune sau greșite și care alimentează dezbateri sterile) la false întrebări ; nu există răspunsuri bune la întrebări greșite. Atunci cum să descoperim întrebările bune? În realitate există întotdeauna entități sau teritorii mai bine organizate și mai eficiente. Întrebarea bună este cum să devii eficient cu resursele de care dispui?
• De la anticipare la acțiune prin asumarea colectivă. Motivarea internă și strategia externă sunt cele două obiective indisociabile care nu pot fi atinse separat. Prin asumarea colectivă trece reușita oricărui proiect. Demersul colectiv de prospectare concentrat asupra analizei factorilor schimbării și asupra evaluării inerțiilor mediului dau conținut mobilizării și permit asumarea colectivă a proiectului definit printr-un demers colectiv.

Un oraș inteligent este un loc în care rețelele și serviciile tradiționale sunt eficientizate prin utilizarea soluțiilor digitale în beneficiul locuitorilor și al afacerilor locale.
Un oraș inteligent depășește utilizarea tehnologiilor digitale pentru o mai bună utilizare a resurselor și mai puține emisii. Asta înseamnă servicii publice digitale, rețele de transport urban mai inteligente, facilități modernizate de alimentare cu apă și de eliminare a deșeurilor și modalități mai eficiente de iluminare și încălzire a clădirilor, un nivel de trai mai bun, siguranță și bugetare participativă prin implicarea comunității în dezvoltarea localității. De asemenea, înseamnă o administrație orașului mai interactivă și receptivă, spații publice mai sigure și satisfacerea nevoilor unei populații în vârstă.
Principalele domenii ale unui smart city și asupra cărora se va interveni la nivelul orașului Novaci, sunt:

• mobilitate urbană durabilă
• un mediu protejat
• infrastructuri și procese integrate în domeniul energiei, tehnologiilor informației, comunicațiilor și transporturilor
• focus asupra cetățeanului
• servicii publice electronice de calitate
• politici publice și reglementări smart
• planificare inteligentă și management integrat
• împărtășire de cunoștințe
• bugetare participativă
• obiective clare, indicatori de performanță și metrici pentru măsurarea obiectivelor
• guvernare deschisă
• standarde transparente
• modele de afaceri, achiziții și finanțare smart
• iluminat inteligent, telegestiune
• rețele de date sigure și conectivitate IT robustă
• acces la informații de interes public
• IoT : infrastructură, infokioskuri, bancomate, stații de reîncărcare electrică etc
• mobilier stradal inteligent
• educație inteligentă, modernă
• energie regenerabilă
• soluții eco-friendly
•  acces la sănătate etc

Conceptul smart city
Orașele inteligente, cunoscute și sub denumirea de orașe digitale și orașe cu fir, sunt zone urbane care colectează date electronice de la cetățeni, dispozitive și active pentru a gestiona resursele disponibile mai eficient.
O gamă largă de aplicații ale tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) sunt utilizate pentru a îmbunătăți cunoștințele și inovația, pentru a reduce costurile și utilizarea resurselor, pentru a promova mediile de viață și de lucru și pentru a crește comunicarea dintre guvern și cetățeni.
Succesul unui oraș inteligent se bazează pe relația dintre sectorul public și cel privat, deoarece o mare parte din munca de creare și menținere a unui mediu bazat pe date nu este de competența administrației locale.
De exemplu, camerele inteligente de supraveghere pot avea nevoie de input și tehnologie de la mai multe companii. Pe lângă tehnologia folosită de un oraș inteligent, există și necesitatea ca analiștii de date să evalueze informațiile furnizate de sistemele orașului inteligent, astfel încât orice probleme să poată fi abordate și să se găsească îmbunătățiri.
Orașele inteligente folosesc o varietate de software, interfețe de utilizator și rețele de comunicații alături de Internetul lucrurilor (IoT) pentru a oferi publicului soluții conectate.
IoT reprezintă o rețea de dispozitive conectate care comunică și schimbă date. Aceasta poate include orice, de la vehicule la aparate electrocasnice și senzori de pe stradă. Datele colectate de pe aceste dispozitive sunt stocate în cloud sau pe servere pentru a permite îmbunătățirea eficienței sectorului public și privat și pentru a oferi beneficii economice și îmbunătățiri vieții cetățenilor.

Pe lângă soluțiile IoT, orașele inteligente folosesc și tehnologii precum:

• Interfețe de programare a aplicațiilor (API)
• Inteligență artificială (AI)
• Servicii de cloud computing
• Tablouri de bord
• Învățare automată
• Comunicații de la mașină la mașină
• Rețele Mesh

Conceptul de oraș inteligente a început încă din anii 1960 și 1970, când Biroul de analiză comunitară din SUA a început să folosească baze de date, fotografii aeriene și analize de cluster pentru a colecta date, a direcționa resurse și a emite rapoarte pentru a direcționa serviciile, a atenua dezastrele și a reduce sărăcia.
Acest lucru a dus la crearea primei generații de orașe inteligente. Prima generație de oraș inteligent a fost oferită de furnizorii de tehnologie pentru a înțelege implicațiile tehnologiei asupra vieții de zi cu zi. Acest lucru a condus la a doua generație de oraș inteligent, care a analizat modul în care tehnologiile inteligente și alte inovații ar putea crea soluții municipale unite. A treia generație de oraș inteligent a luat controlul furnizorilor de tehnologie și liderilor orașului, creând în schimb un model care a implicat publicul și a permis incluziunea socială și implicarea comunității.

CUM FUNCȚIONEAZĂ ORAȘELE INTELIGENTE
Orașele inteligente urmează patru pași pentru a îmbunătăți calitatea vieții și pentru a permite creșterea economică printr-o rețea de dispozitive IoT conectate și alte tehnologii.
Acești pași sunt după cum urmează:
1. Colectare – Senzorii inteligenți adună date în timp real
2. Analiză – Datele sunt analizate pentru a obține informații despre funcționarea serviciilor și operațiunilor orașului
3. Comunicare – Rezultatele analizei datelor sunt comunicate factorilor de decizie
4. Acțiune – Se iau măsuri pentru îmbunătățirea operațiunilor, gestionarea activelor și îmbunătățirea calității vieții orașului pentru rezidenți.

DE CE SUNT IMPORTANTE ORAȘELE INTELIGENTE?
54% din populația lumii trăiește în orașe și se preconizează că aceasta va crește la 66% până în 2050, adăugând încă 2,5 miliarde de oameni la populația urbană în următoarele trei decenii.
Odată cu această creștere a populației așteptată, apare necesitatea de a gestiona sustenabilitatea de mediu, socială și economică a resurselor. Orașele inteligente le permit cetățenilor și autorităților guvernamentale locale să lucreze împreună pentru a lansa inițiative și pentru a utiliza tehnologii inteligente pentru a gestiona activele și resursele în mediul urban în creștere.
Crearea de sisteme inteligente conectate pentru zonele noastre urbane oferă o mulțime de beneficii cetățenilor din întreaga lume, nu numai pentru a îmbunătăți calitatea vieții, ci și pentru a asigura durabilitatea și cea mai bună utilizare posibilă a resurselor.

În urma analizei situației existente, au fost identificate aspectele negative, problemele, prin raportarea percepției /situației la un anumit model, de proces ori de stare, model care este reprezentat de cadrul de viață existent, precum și de valorile, cultura comunității și principiile declarate.
A fost realizată o evaluare sectorială a problematicii teritoriului, diagnosticarea fiind completată cu concluziile rezultate din consultările publice desfășurate cu localnicii orașului Novaci și factorii interesați. Au fost avute în vedere următoarele:

• Problemele la nivelul populației - cercetare cantitativă și cercetare calitativă (focus grup)
• Problemele la nivelul factorilor interesați - cercetare calitativă - focus grupuri centrate specific: administrație publică locală și instituții publice, economie, educație, sănătate, cultură, sport, ONG
• Probleme rezultate în urma diagnosticului teritorial
• Disfuncționalități identificate în cadrul Conceptului de amenajare teritorială în context local și intecomunitar (PUG).

Având în vedere că nevoile sunt semnificative, prioritizarea stategică a problemelor identificate în zona de studiu, care să conducă ulterior la o implementare etapizată a investițiilor, reprezintă puncte critice. În consecință, în urma identificării problemelor majore definite ca stări, situații, dificultăți, aspecte negative cu care se confruntă grupurile țintă, beneficiarii și factorii interesați, acestea au fost ierarhizate pe baza relației cauză - efect și sunt reprezentate în formă grafică într-o schemă tip arbore.
Principala problemă identificată a fost insuficienta dezvoltare economică a orașului Novaci.
Situația negativă ilustrată de arborele problemelor va fi transpusă într-o situație îmbunătățită, prin reformularea pozitivă a problemelor identificate. Aceste formulări pozitive vor deveni astfel obiective, iar relația cauză-efect va fi transformată într-o relație de tip mijloace - scop.